(1)Muncă în schimburi reprezintă orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit căruia salariaţii se succed unul pe altul la acelaşi post de muncă, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicând pentru salariat necesitatea realizării unei activităţi în intervale orare diferite în raport cu o perioadă zilnică sau săptămânală, stabilită prin contractul individual de muncă.
(2)Salariat în schimburi reprezintă orice salariat al cărui program de lucru se înscrie în cadrul programului de muncă în schimburi.
SECŢIUNEA 2:Repausul săptămânal
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 136 din Codul Muncii oferă definițiile legale ale conceptelor de 'muncă în schimburi' și 'salariat în schimburi', stabilind cadrul juridic pentru o formă particulară de organizare a timpului de muncă. Această reglementare este esențială pentru a distinge munca în schimburi de alte modalități de organizare a programului de lucru. Elementele definitorii includ succesiunea salariaților la același post, existența unui program prestabilit (adesea rotativ, continuu sau discontinuu) și implicarea salariatului în activități desfășurate la intervale orare diferite pe parcursul unei zile sau săptămâni. Articolul subliniază că programul de lucru în schimburi este stabilit prin contractul individual de muncă. Importanța acestei definiții rezidă în faptul că munca în schimburi generează regimuri juridice speciale în ceea ce privește timpul de muncă, repausul zilnic și săptămânal, munca de noapte și sănătatea și securitatea în muncă, aspecte reglementate în articolele următoare ale Codului Muncii. Doctrina juridică subliniază necesitatea unei interpretări riguroase a acestor dispoziții pentru a asigura protecția drepturilor salariaților supuși unor astfel de programe, având în vedere impactul potențial asupra vieții personale, sociale și a sănătății.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Legea Aplicată