Art. 130: Codul Muncii

Art. 129 - Codul Muncii (Definiția normei de muncă); Art. 131 - Codul Muncii (Stabilirea și modificarea normelor de muncă); Art. 160 - Codul Muncii (Sistemul de salarizare); Art. 17 - Codul Muncii (Contractul individual de muncă - elemente esențiale); Art. 40 - Codul Muncii (Drepturile și obligațiile angajatorului)

Articolul 130 din Codul Muncii detaliază modalitățile concrete de exprimare a normei de muncă, subliniind flexibilitatea acesteia în raport cu natura și specificul activității desfășurate. Norma de muncă nu este un concept rigid, ci se adaptează diverselor procese de producție sau altor tipuri de activități, putând lua forma unor norme de timp (ex: ore necesare pentru o sarcină), norme de producție (ex: număr de unități produse), norme de personal (ex: număr de angajați necesari pentru o anumită operațiune) sau sferă de atribuții (ex: descrierea detaliată a responsabilităților). Această diversitate de forme permite angajatorilor să stabilească criterii clare și măsurabile pentru evaluarea performanței individuale și colective, esențiale pentru organizarea eficientă a muncii și pentru fundamentarea sistemelor de salarizare bazate pe performanță.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.