(1)
Contractul individual de muncă cu timp
parţial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin.
(3), următoarele:
a)durata
muncii şi repartizarea programului de lucru;
b)condiţiile
în care se poate modifica programul de lucru;
c)interdicţia
de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă
majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii
producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor
acestora.
(2)În situaţia în care într-un
contract individual de muncă cu timp parţial nu sunt precizate
elementele prevăzute la alin. (1), contractul se consideră a fi
încheiat pentru normă întreagă.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 105 din Codul Muncii detaliază clauzele specifice și obligatorii pe care trebuie să le conțină un contract individual de muncă cu timp parțial, completând cerințele generale prevăzute de Art. 17 alin. (3). Aceste clauze vizează, în principal, clarificarea duratei și repartizării programului de lucru, condițiile în care acesta poate fi modificat, precum și o interdicție expresă privind efectuarea orelor suplimentare. Excepțiile de la această interdicție sunt strict limitate la cazurile de forță majoră sau la lucrări urgente necesare pentru prevenirea sau înlăturarea consecințelor accidentelor, subliniind caracterul excepțional al muncii suplimentare în acest tip de contract. Alin. (2) instituie o sancțiune juridică severă pentru nerespectarea acestor cerințe formale: în lipsa precizării elementelor menționate la alin. (1), contractul cu timp parțial este considerat, prin prezumție legală absolută, ca fiind încheiat pentru normă întreagă. Această dispoziție are un rol esențial în protejarea salariaților și în descurajarea eludării legislației muncii prin încheierea unor contracte cu timp parțial care nu reflectă realitatea sau care nu oferă garanțiile legale necesare.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.