Art. 100: Codul Muncii

Art. 55 - Moduri de încetare a contractului individual de muncă; Art. 61 - Concedierea pentru motive disciplinare; Art. 65 - Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului; Art. 66 - Preavizul în cazul concedierii; Art. 67 - Termenul de preaviz; Art. 68 - Concedierea colectivă; Art. 87 - Definiția muncii temporare; Art. 90 - Contractul de muncă temporară; Art. 91 - Durata contractului de muncă temporară

Articolul 100 din Codul Muncii reglementează o situație specifică de încetare a contractului de muncă temporară, subliniind obligațiile agentului de muncă temporară. Norma impune respectarea reglementărilor generale privind încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu țin de persoana salariatului, în cazul în care concedierea salariatului temporar are loc înainte de termenul stabilit în contract și nu este determinată de motive disciplinare. Aceasta înseamnă că salariatul temporar beneficiază de aceleași garanții procedurale și drepturi (precum preavizul sau, după caz, indemnizații) ca și un salariat permanent, atunci când încetarea raportului de muncă este imputabilă angajatorului (agentului de muncă temporară) și nu are la bază o abatere disciplinară a salariatului. Dispoziția asigură o protecție sporită salariaților temporari, prevenind concedierile arbitrare și armonizând regimul juridic al încetării contractelor temporare cu cel al contractelor pe durată nedeterminată, în ceea ce privește motivele obiective de concediere.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.