(1)Descendenţii sunt copiii
defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.
(2)Descendenţii defunctului
înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la
moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie.
Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3)În concurs cu soţul
supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul
lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.
(4)Moştenirea sau partea din
moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între
aceştia în mod egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe
tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare succesorală.
SECŢIUNEA 3:Ascendenţii
privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 975 din Codul Civil consacră regimul juridic al dreptului de moștenire al descendenților, recunoscându-i pe aceștia ca fiind prima și cea mai importantă clasă de moștenitori legali. Norma definește descendenții ca fiind copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit, subliniind universalitatea acestei categorii, indiferent de filiație (din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați). Principala caracteristică a descendenților este dreptul lor de a exclude de la moștenire toate celelalte clase de moștenitori legali (ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați, ascendenți ordinari, colaterali ordinari), ei venind la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie, conform principiilor generale ale devoluțiunii legale a moștenirii.
Un aspect esențial reglementat de acest articol este concursul descendenților cu soțul supraviețuitor al defunctului. Indiferent de numărul lor, descendenților le este atribuită o cotă de $3/4$ din moștenire, în timp ce soțului supraviețuitor îi revine $1/4$. Această prevedere asigură o protecție semnificativă patrimoniului familial în favoarea descendenților.
Modul de împărțire a moștenirii între descendenți este, de asemenea, explicitat: împărțirea se face în mod egal, pe capete (per capita), atunci când descendenții vin la moștenire în nume propriu, sau pe tulpină (per stirpes), atunci când operează mecanismul reprezentării succesorale. Reprezentarea succesorală permite unui descendent de grad mai îndepărtat să urce în locul și în gradul ascendentului său predecedat, nedemn sau renunțător, asigurând astfel o împărțire echitabilă a moștenirii la nivel de tulpini succesorale. Descendenții sunt, prin excelență, moștenitori rezervatari, având dreptul la o rezervă succesorală, și sunt supuși obligației de raport al donațiilor și al datoriilor succesionale.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.