Art. 957: Capacitatea de a moşteni

Art. 36 - Capacitatea de folosință a copilului conceput; Art. 53 - Disparitia persoanei fizice; Art. 208 - Capacitatea de folosință a persoanei juridice; Art. 954 - Momentul și locul deschiderii moștenirii; Art. 959 - Nedemnitatea de drept; Art. 960 - Nedemnitatea judiciară; Art. 962 - Efectele nedemnității; Art. 984 - Condițiile pentru a primi un legat

Articolul 957 din Codul Civil reglementează o condiție esențială pentru a putea dobândi moștenirea: capacitatea succesorală. Aceasta implică, în primul rând, existența persoanei la momentul deschiderii moștenirii. Pentru persoanele fizice, condiția existenței se traduce prin faptul de a fi în viață la acel moment. O excepție notabilă este adusă de trimiterea la Art. 36 C. civ., care, în virtutea ficțiunii juridice, recunoaște capacitatea de folosință copilului conceput (nasciturus), sub condiția de a se naște viu. Trimiterea la Art. 53 C. civ. este relevantă pentru situațiile de dispariție, în care determinarea momentului decesului este crucială pentru stabilirea existenței. Deși moștenirea vizează predominant persoanele fizice, Art. 208 C. civ. este inclus pentru a sublinia principiul general al capacității de folosință, aplicabil și persoanelor juridice desemnate ca legatare. Paragraful al doilea al articolului abordează situația specială a comorienților și codecedaților. Dacă mai multe persoane decedează în același eveniment și nu se poate stabili ordinea deceselor, se prezumă că au murit concomitent. În acest caz, ele nu au capacitatea de a se moșteni una pe alta, evitându-se astfel un lanț succesoral complex și adesea nedorit. Această regulă este o derogare de la principiul general al supraviețuirii și are un rol practic important în soluționarea conflictelor de interese în cazul unor decese simultane sau aproape simultane. Este important de subliniat distincția între capacitatea succesorală, care vizează existența, și nedemnitatea succesorală (reglementată de Art. 959 și următoarele), care reprezintă o sancțiune civilă aplicată moștenitorului existent, dar care a săvârșit fapte grave împotriva defunctului sau a memoriei acestuia.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.