Art. 956: Actele juridice asupra moştenirii nedeschise
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
Dacă prin lege nu se prevede
altfel, sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect
drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă, precum
actele prin care se acceptă moştenirea sau se renunţă la
aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se
înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar
putea dobândi la deschiderea moştenirii.
CAPITOLUL II:Condiţiile generale ale
dreptului de a moşteni
Articole Conexe / Referințe
Art. 954 - Deschiderea moştenirii; Art. 955 - Condiţiile generale ale dreptului de a moşteni; Art. 1179 - Condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului; Art. 1225 - Obiectul obligaţiei; Art. 1247 - Nulitatea absolută; Art. 1279 - Promisiunea de a contracta; Art. 1280 - Promisiunea unilaterală; Art. 1324 - Noţiunea şi efectele nulităţii
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 956 din Codul Civil instituie un principiu fundamental al dreptului succesoral român: prohibiția pactelor asupra moștenirilor nedeschise (pacta de successionibus futuris). Această interdicție vizează orice act juridic, unilateral sau bilateral, prin care se urmărește constituirea, modificarea sau stingerea unor drepturi eventuale asupra unei moșteniri ce nu s-a deschis încă, adică atâta timp cât persoana despre a cărei moștenire este vorba se află în viață. Scopul acestei reglementări este multiplu: prevenirea speculațiilor asupra morții unei persoane, protejarea libertății testatorului de a-și schimba dispozițiile de ultimă voință până în ultimul moment al vieții, și asigurarea respectării ordinii publice și a bunelor moravuri, considerând imorală așteptarea morții unei persoane pentru a dobândi beneficii. Sancțiunea aplicată unor astfel de acte este nulitatea absolută, ceea ce înseamnă că ele nu pot fi validate ulterior și pot fi invocate de orice persoană interesată, oricând. Articolul exemplifică tipuri de acte lovite de nulitate, precum acceptarea sau renunțarea la moștenire înainte de deschiderea acesteia, sau înstrăinarea/promisiunea de înstrăinare a unor drepturi succesorale viitoare. Excepțiile de la această regulă sunt puține și trebuie să fie expres prevăzute de lege, ceea ce subliniază caracterul de principiu al interdicției.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol