Art. 927: Încetarea viciilor posesiei

Art. 919 - Noțiunea posesiei; Art. 921 - Viciile posesiei; Art. 922 - Enumerarea viciilor posesiei; Art. 923 - Posesia precară; Art. 924 - Caracterul util al posesiei; Art. 925 - Posesia de bună-credinţă; Art. 926 - Proba posesiei; Art. 930 - Dobândirea proprietății prin uzucapiunea tabulară; Art. 931 - Uzucapiunea extratabulară; Art. 949 - Acțiunea în restituirea posesiei; Art. 950 - Acțiunea în complângere; Art. 951 - Condițiile acțiunilor posesorii; Art. 952 - Termenul de prescripție al acțiunilor posesorii

Articolul 927 din Codul Civil reglementează un principiu fundamental în materia posesiei, stipulând că o posesie afectată de vicii (violență, clandestinitate, discontinuitate sau precaritate – conform Art. 921-923 C. civ.) își poate pierde caracterul neutil și deveni aptă să producă efecte juridice, precum uzucapiunea sau declanșarea acțiunilor posesorii. Această transformare are loc "îndată ce viciul încetează". Momentul încetării viciului marchează începutul curgerii termenului pentru posesia utilă, esențială pentru dobândirea drepturilor reale prin prescripția achizitivă. Încetarea viciului trebuie să fie reală, publică și definitivă, astfel încât posesia să redevină pașnică, publică și continuă. Acest principiu subliniază dinamismul posesiei și posibilitatea reabilitării sale juridice, chiar dacă perioadele anterioare, în care viciul a persistat, nu sunt luate în considerare la calculul termenelor de uzucapiune. Posesia dobândește caracter util *ex nunc*, adică doar de la momentul încetării viciului, fără efecte retroactive.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.