Art. 900: Prezumţia existenţei sau inexistenţei unui drept tabular

Art. 885 - Efectul constitutiv al înscrierii; Art. 886 - Condiţiile înscrierii; Art. 887 - Cazurile de inopozabilitate; Art. 901 - Prezumţia de bună-credinţă; Art. 907 - Condiţiile acţiunii în rectificare; Art. 908 - Cauzele de rectificare; Art. 909 - Termenele de exercitare a acţiunii în rectificare; Art. 915 - Hotărârea de rectificare

Articolul 900 din Codul Civil instituie un principiu fundamental al publicității imobiliare, cunoscut sub denumirea de prezumția de exactitate a înscrierilor din cartea funciară sau principiul forței probante a cărții funciare. Acest articol consacră două prezumții legale relative (juris tantum): prima, că dreptul real înscris în cartea funciară există în patrimoniul persoanei înscrise în calitate de titular; a doua, că dreptul real radiat din cartea funciară nu mai există. Aceste prezumții creează o aparență juridică și asigură securitatea circuitului civil, permițând terților să se încreadă în situația juridică reflectată de cartea funciară. Caracterul relativ al prezumțiilor permite răsturnarea lor prin proba contrară, însă numai prin mijloace expres și limitativ prevăzute de lege: fie prin invocarea cazurilor de inopozabilitate reglementate de art. 887 C. civ. (care vizează acte sau fapte juridice nule, anulate, rezolvite, revocate etc. ce au stat la baza înscrierii), fie prin exercitarea acțiunii în rectificare a cărții funciare, o acțiune specifică de drept substanțial, reglementată de art. 907 și următoarele din Codul Civil. Prin urmare, simpla probă a realității juridice contrare înscrierilor nu este suficientă, fiind necesară îndeplinirea condițiilor stricte impuse de lege pentru rectificare sau inopozabilitate.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.