Art. 897: Efectele acţiunii în prestaţie tabulară faţă de terţul dobânditor de rea-credinţă
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Acţiunea în prestaţie
tabulară se va putea îndrepta şi împotriva terţului dobânditor
înscris anterior în cartea funciară, dacă actul juridic invocat de
reclamant este anterior celui în temeiul căruia a fost înscris dreptul
terţului dobânditor, iar acesta a fost de rea-credinţă la data
încheierii actului.
(2)Dreptul la acţiune împotriva
terţului se prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii de
către acesta a dreptului în folosul său, cu excepţia cazului în
care dreptul la acţiune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a
prescris mai înainte.
Articole Conexe / Referințe
Art. 885 - Efectul constitutiv de drepturi; Art. 886 - Opozabilitatea înscrierii; Art. 891 - Acţiunea în prestaţie tabulară. Noțiune și condiții generale; Art. 892 - Acțiunea în prestație tabulară. Cauze de înscriere nevalabilă; Art. 894 - Prestația tabulară întemeiată pe clauză de înstrăinare; Art. 901 - Efectele rectificării; Art. 908 - Buna-credinţă; Art. 909 - Efectul dobândirii cu bună-credință; Art. 910 - Termenul de prescripție a acțiunii în rectificare; Art. 2500 - Noţiunea prescripţiei extinctive; Art. 2517 - Începutul prescripţiei dreptului la acţiune; Art. 2528 - Prescripţia drepturilor reale
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 897 din Codul Civil reglementează o aplicație specifică a acțiunii în prestație tabulară, permițând îndreptarea acesteia și împotriva terțului dobânditor înscris anterior în cartea funciară. Această prevedere este o excepție importantă de la principiul forței probante a înscrierilor din cartea funciară și de la principiul ocrotirii terțului dobânditor de bună-credință, consacrat de Art. 909 C. Civ. Condiția esențială pentru succesul unei astfel de acțiuni este ca actul juridic invocat de reclamant să fie anterior celui în temeiul căruia terțul și-a înscris dreptul, iar terțul dobânditor să fi fost de rea-credință la momentul încheierii propriului act juridic. Rea-credința, în acest context, implică cunoașterea sau, cel puțin, obligația de a cunoaște de către terț a viciului titlului antecesorului său sau a existenței dreptului real al adevăratului proprietar. Doctrina subliniază că buna-credință se prezumă, iar sarcina probei relei-credințe revine reclamantului. Alin. (2) stabilește un termen de prescripție de 3 ani, calculat de la data înscrierii dreptului de către terț, cu o excepție menită să preîntâmpine situația în care dreptul reclamantului împotriva antecesorului tabular s-a prescris mai devreme, caz în care acțiunea împotriva terțului devine inadmisibilă. Această dispoziție are rolul de a proteja drepturile reale ale adevăratului proprietar în contextul publicității imobiliare, sancționând conduita ilicită a terților de rea-credință.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol