Art. 896: Acţiunea în prestaţie tabulară
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)În cazurile în care cel obligat
să transmită, să constituie ori să modifice în folosul
altuia un drept real asupra unui imobil nu îşi execută
obligaţiile necesare pentru înscrierea în cartea funciară, se va putea
cere instanţei judecătoreşti să dispună înscrierea;
dreptul la acţiune este prescriptibil în condiţiile legii.
(2)Dacă acţiunea în
prestaţie tabulară a fost notată în cartea funciară,
hotărârea judecătorească se va înscrie, din oficiu, şi
împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular după notare.
Articole Conexe / Referințe
Art. 876 - Principiul publicităţii; Art. 877 - Principiul specialităţii; Art. 878 - Principiul priorităţii; Art. 885 - Dobândirea, modificarea şi stingerea drepturilor reale; Art. 886 - Opozabilitatea faţă de terţi; Art. 891 - Acţiunea în rectificare; Art. 902 - Efectele înscrierilor; Art. 903 - Prezumţia de proprietate; Art. 906 - Notarea acţiunilor; Art. 907 - Rangul notărilor; Art. 1279 - Promisiunea de a contracta; Art. 1516 - Executarea silită a obligaţiilor; Art. 2500 - Noţiunea de prescripţie extinctivă
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 896 din Codul Civil reglementează acțiunea în prestație tabulară, un instrument procedural esențial în dreptul imobiliar român, având ca scop asigurarea realizării principiului publicității materiale a drepturilor reale. Această acțiune este necesară atunci când o persoană s-a obligat să transmită, să constituie sau să modifice un drept real asupra unui imobil, dar refuză sau omite să îndeplinească formalitățile necesare pentru înscrierea acestui drept în cartea funciară (spre exemplu, autentificarea unui act translativ de proprietate sau îndeplinirea altor demersuri administrative). Prin promovarea acțiunii în prestație tabulară, partea interesată solicită instanței judecătorești să suplinească voința debitorului și să dispună direct înscrierea dreptului în cartea funciară. Hotărârea judecătorească pronunțată în urma admiterii acestei acțiuni va ține loc de actul juridic neîncheiat sau de declarația de voință necesară, constituind ea însăși titlul pentru înscrierea în cartea funciară.
Aliniatul (1) subliniază caracterul prescriptibil al dreptului la această acțiune, fiind supus termenelor generale de prescripție extinctivă prevăzute de lege (de regulă, 10 ani de la data la care obligația a devenit exigibilă, conform Art. 2517 C.civ., sau 3 ani în cazul promisiunii de vânzare-cumpărare, conform interpretării majoritare a Art. 2517 raportat la Art. 1279 alin. (2) C.civ. și a Art. 6 alin. (2) din Legea 7/1996 republicată, prin care s-a statuat că este aplicabil termenul de 10 ani de la data exigibilității obligației de a face).
Aliniatul (2) reglementează un efect fundamental al notării acțiunii în prestație tabulară în cartea funciară. Dacă acțiunea a fost notată, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, care admite cererea, va produce efecte și împotriva terților care au dobândit vreun drept tabular asupra imobilului după data notării acțiunii. Această dispoziție protejează interesele reclamantului, asigurând opozabilitatea hotărârii judecătorești față de toți dobânditorii ulteriori, chiar dacă aceștia ar fi înregistrat drepturile lor înainte de finalizarea litigiului. Notarea acțiunii conferă acesteia un rang de publicitate și un efect de 'înghețare' a situației juridice a imobilului sub aspectul dreptului litigios, preîntâmpinând frauda și consolidând securitatea circuitului civil imobiliar.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol