Art. 86: Dreptul la domiciliu şi reşedinţă

Art. 28 - Atributele de identificare ale persoanei fizice; Art. 87 - Domiciliul voluntar; Art. 88 - Domiciliul legal; Art. 89 - Domiciliul ales; Art. 90 - Domiciliul minorului şi al interzisului judecătoresc; Art. 91 - Schimbarea domiciliului; Art. 92 - Dovada domiciliului şi a reşedinţei; Art. 93 - Reşedinţa; Art. 94 - Pluralitatea de reşedinţe

Articolul 86 din Codul Civil reglementează dreptul fundamental al persoanei fizice de a-și stabili și schimba liber domiciliul și reședința, atât în țară, cât și în străinătate, consacrând o componentă esențială a libertății individuale de mișcare. Acest drept nu este absolut, putând fi limitat doar în cazurile expres prevăzute de lege. Un principiu cardinal stabilit de prezentul articol este cel al unicității: o persoană fizică nu poate avea, simultan, decât un singur domiciliu și o singură reședință, indiferent de numărul locuințelor deținute, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel. Domiciliul și reședința sunt atribute de identificare a persoanei fizice, având o importanță crucială pentru determinarea competenței instanțelor, a locului de îndeplinire a unor acte juridice sau a locației unde pot fi primite comunicările oficiale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.