Art. 818: Izvorul obligaţiei privind inventarul, garanţiile şi asigurarea

Art. 792 - Noțiune (Administrarea bunurilor altuia); Art. 800 - Diligența administratorului; Art. 819 - Obligația de a da socoteală și de a remite bunurile; Art. 820 - Obligația de informare; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1357 - Răspunderea contractuală; Art. 1470 - Noțiune (Garanțiile); Art. 1471 - Sursa garanției; Art. 2512 - Proba și prezumțiile

Articolul 818 din Codul Civil stabilește principiul conform căruia obligația administratorului de a întocmi un inventar, de a subscrie o poliță de asigurare sau de a oferi o altă garanție pentru buna execuție a îndatoririlor sale nu este o regulă generală, ci o excepție. Această obligație trebuie să aibă un izvor expres, cum ar fi o clauză în actul constitutiv al administrării, o înțelegere ulterioară între părți, o dispoziție legală specială sau o hotărâre judecătorească. Inițiativa instanței poate fi declanșată de cererea beneficiarului sau a oricărei persoane interesate, cu scopul de a proteja interesele patrimoniale aflate sub administrare. O caracteristică importantă a acestui articol este posibilitatea ca administratorul, chiar dacă obligația este impusă prin lege sau hotărâre judecătorească, să solicite instanței dispensarea de îndeplinirea ei, demonstrând existența unor motive temeinice. Această dispoziție reflectă flexibilitatea legiuitorului și dorința de a echilibra rigoarea responsabilităților cu circumstanțele concrete care pot împiedica sau face inoportună îndeplinirea anumitor garanții.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.