Art. 813: Răspunderea personală a administratorului

Art. 773 - Definiția fiduciei; Art. 774 - Părțile contractului de fiducie; Art. 775 - Obiectul contractului de fiducie; Art. 778 - Patrimoniul fiduciar; Art. 780 - Administrarea masei patrimoniale fiduciare; Art. 781 - Exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor; Art. 782 - Drepturile beneficiarului; Art. 1288 - Contractul în numele altuia; Art. 1290 - Efectele reprezentării; Art. 1301 - Întinderea puterilor reprezentantului; Art. 1535 - Noțiunea (mandatului); Art. 1536 - Formele mandatului; Art. 1537 - Răspunderea mandatarului; Art. 1540 - Mandatul fără reprezentare

Articolul 813 din Codul Civil reglementează aspecte esențiale ale răspunderii administratorului în cadrul contractului de fiducie, punând în lumină principiul separației patrimoniale și limitele angajării personale. Alineatul (1) consacră regula potrivit căreia administratorul, acționând în limitele puterilor conferite și în numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară, nu este ținut personal răspunzător față de terții contractanți. Această dispoziție reconfirmă caracterul distinct al patrimoniului fiduciar și rolul de reprezentant al administratorului, efectele actelor juridice angajând exclusiv masa patrimonială separată, nu și patrimoniul personal al administratorului. Alineatul (2) introduce o nuanță importantă, stabilind o excepție de la regula generală: administratorul este personal răspunzător față de terții cu care contractează dacă se obligă în nume propriu. Această situație se distinge de cea a reprezentării directe și implică angajarea patrimoniului propriu al administratorului. Cu toate acestea, răspunderea personală a administratorului este calificată de sintagma 'sub rezerva drepturilor deținute de aceștia împotriva beneficiarului sau, după caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonială fiduciară'. Această clauză protectoare a terților sugerează că aceștia își pot valorifica drepturile și împotriva masei patrimoniale fiduciare, chiar dacă administratorul s-a obligat în nume propriu. Doctrina subliniază că această prevedere urmărește să asigure securitatea circuitului civil, oferind terților o cale de recuperare a creanțelor fie de la administrator, fie de la patrimoniul fiduciar, în funcție de circumstanțe și de natura drepturilor dobândite. Importanța cunoașterii de către terți a calității în care acționează administratorul este crucială pentru determinarea regimului de răspundere aplicabil.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.