(1)În raporturile cu terţii, se

consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale

fiduciare, acţionând ca un veritabil şi unic titular al drepturilor

în cauză, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că

terţii aveau cunoştinţă de limitarea acestor puteri.

(2)Fiduciarul va fi remunerat

potrivit înţelegerii părţilor, iar în lipsa acesteia, potrivit

regulilor care cârmuiesc administrarea bunurilor altuia.