Art. 776: Părţile contractului de fiducie

Art. 773 - Noțiunea de fiducie; Art. 774 - Obiectul contractului de fiducie; Art. 775 - Beneficiarul; Art. 1179 - Condițiile esențiale pentru validitatea contractului; Art. 1180 - Capacitatea de a contracta; Art. 34 - Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice; Art. 187 - Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

Articolul 776 din Codul Civil detaliază condițiile privind părțile contractului de fiducie, distingând cu claritate între calitatea de constituitor și cea de fiduciar. Conform alin. (1), calitatea de constituitor este accesibilă oricărei persoane fizice sau juridice care deține capacitatea juridică generală de a contracta, reflectând o aplicare largă a acestui rol. În contrast, alin. (2) și (3) impun o limitare strictă, prin principiul numerus clausus, a entităților care pot acționa ca fiduciari. Această restricție este justificată de natura specială a contractului de fiducie, care implică un transfer de proprietate în scop fiduciar și o administrare a unui patrimoniu fiduciar, necesitând un grad înalt de încredere, profesionalism și, adesea, o reglementare și supraveghere specifică. Astfel, rolul de fiduciar este rezervat exclusiv unor instituții financiar-bancare (precum instituțiile de credit, societățile de investiții sau de asigurare), care sunt supuse unor reglementări prudențiale stricte, și unor profesii liberale cu responsabilități etice și profesionale sporite, cum ar fi notarii publici și avocații. Această abordare legislativă vizează protejarea patrimoniului fiduciar și asigurarea stabilității și transparenței operațiunilor de fiducie.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.