Art. 761: Servituţile continue şi necontinue

Art. 755 - Noțiunea de servitute; Art. 756 - Caracterul perpetuu al servituților; Art. 757 - Servituţile aparente şi neaparente; Art. 762 - Servituţile aparente şi neaparente; Art. 763 - Modurile de constituire a servituţilor; Art. 765 - Prescripţia achizitivă; Art. 766 - Destinaţia proprietarului; Art. 772 - Cauzele de stingere a servituţilor; Art. 776 - Prescripţia extinctivă

Articolul 761 din Codul Civil realizează o clasificare fundamentală a servituților în continue și necontinue, bazată pe modalitatea lor de exercitare. Servituțile continue sunt acelea al căror exercițiu nu necesită un fapt actual al omului, preexistând o amenajare sau o stare de fapt care permite exercitarea neîntreruptă a dreptului (ex. servitutea de vedere, servitutea de a nu construi). Acest tip de servitute este crucial pentru modul de dobândire prin uzucapiune sau prin destinația proprietarului, conform articolelor 765 și 766 C.civ., care impun condiția ca servitutea să fie nu doar continuă, ci și aparentă. Pe de altă parte, servituțile necontinue necesită o intervenție activă și repetată a omului pentru a se exercita (ex. servitutea de trecere). Această distincție are implicații semnificative, în special în privința modurilor de constituire și de stingere a servituților, întrucât numai servituțile continue și aparente pot fi dobândite prin uzucapiune sau prin destinația proprietarului. De asemenea, termenul de prescripție extinctivă pentru neexercitarea servituții curge diferit, în funcție de caracterul continuu sau necontinuu al acesteia.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.