Art. 757: Acţiunea confesorie de servitute

Art. 602 - Noţiunea şi obiectul servituţii; Art. 603 - Servitutea de trecere; Art. 620 - Obligaţiile proprietarului fondului aservit; Art. 626 - Modurile de constituire a servituţilor; Art. 649 - Stingerea servituţilor; Art. 696 - Acţiunea negatorie de servitute; Art. 563 - Acţiunea în revendicare; Art. 2502 - Principiul imprescriptibilităţii; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile

Acțiunea confesorie de servitute, reglementată de Art. 757 Cod Civil, reprezintă o acțiune reală prin intermediul căreia titularul dreptului de servitute (proprietarul fondului dominant) urmărește recunoașterea și apărarea acestui drept împotriva oricărei persoane care îi împiedică exercitarea sau îi neagă existența. Articolul face trimitere expresă la aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor Art. 696 alin. (1) Cod Civil, care reglementează acțiunea negatorie de servitute. Această trimitere impune adaptarea principiilor procedurale și probatorii specifice acțiunilor reale (precum cea negatorie) la particularitățile acțiunii confesorie. Prin natura sa de acțiune reală având ca obiect protecția unui drept real, acțiunea confesorie de servitute este, în principiu, imprescriptibilă extinctiv, atâta timp cât dreptul de servitute însuși subzistă și nu s-a stins conform cauzelor prevăzute de lege.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.