Art. 703: Noţiune
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
Uzufructul este dreptul de a folosi
bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca
proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.
Articole Conexe / Referințe
Art. 555 - Dreptul de proprietate privată; Art. 556 - Atributele dreptului de proprietate; Art. 693 - Dezmembrămintele dreptului de proprietate; Art. 704 - Caracterele juridice ale uzufructului; Art. 705 - Obiectul uzufructului; Art. 706 - Durata uzufructului; Art. 707 - Transmiterea uzufructului; Art. 710 - Obligaţia de a face inventarul şi de a da garanţii; Art. 711 - Drepturile uzufructuarului; Art. 746 - Cauzele de stingere a uzufructului; Art. 752 - Uzul şi abitaţia
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 703 din Codul Civil oferă definiția fundamentală a uzufructului, configurându-l ca un dezmembrământ al dreptului de proprietate. Acesta este un drept real care conferă titularului său, uzufructuarul, atributele de *usus* (dreptul de a folosi bunul) și *fructus* (dreptul de a culege fructele bunului), atribute care, în mod obișnuit, aparțin proprietarului deplin. Esențială în definiție este și obligația corelativă a uzufructuarului de a conserva substanța bunului, ceea ce distinge uzufructul de dreptul de proprietate deplină, unde titularul are și *abusus* (dreptul de a dispune de bun). Nudul proprietar păstrează dreptul de dispoziție și vocația de a redobândi plenitudinea proprietății la încetarea uzufructului. Această structură juridică permite o disociere temporală a atributelor proprietății, adesea în scopuri patrimoniale sau succesorale.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol