(1)Dreptul de superficie se

exercită în limitele şi în condiţiile actului constitutiv. În

lipsa unei stipulaţii contrare, exercitarea dreptului de superficie este

delimitată de suprafaţa de teren pe care urmează să se

construiască şi de cea necesară exploatării

construcţiei sau, după caz, de suprafaţa de teren aferentă

şi de cea necesară exploatării construcţiei edificate.

(2)În cazul prevăzut la art.

693 alin. (3), în absenţa unei stipulaţii contrare, titularul

dreptului de superficie nu poate modifica structura construcţiei. El o

poate însă demola, dar cu obligaţia de a o reconstrui în forma

iniţială.

(3)În cazul în care superficiarul

modifică structura construcţiei, proprietarul terenului poate să

ceară, în termen de 3 ani, încetarea dreptului de superficie sau repunerea

în situaţia anterioară. În al doilea caz, curgerea termenului de

prescripţie de 3 ani este suspendată până la expirarea duratei

superficiei.

(4)Titularul poate dispune în mod

liber de dreptul său. Cât timp construcţia există, dreptul de

folosinţă asupra terenului se poate înstrăina ori ipoteca numai

odată cu dreptul de proprietate asupra construcţiei.