Art. 634: Întinderea cotelor-părţi

Art. 631 - Noţiune şi obiect; Art. 632 - Felurile coproprietăţii; Art. 633 - Cota-parte; Art. 635 - Drepturile coproprietarilor cu privire la bun; Art. 636 - Actele de conservare, administrare şi dispoziţie; Art. 669 - Noţiunea şi efectele partajului; Art. 1489 - Obiectul obligaţiilor. Principiul forţei obligatorii; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile; Art. 271 - Forţa probantă a înscrisului sub semnătură privată

Articolul 634 din Codul Civil reglementează întinderea dreptului fiecărui coproprietar în cadrul regimului de coproprietate obișnuită (pe cote-părți). Principiul fundamental este că fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți ideale și abstracte din dreptul de proprietate asupra bunului, nu asupra unei părți fizice determinate a bunului. Această cotă-parte poate fi liber dispusă (vândută, donată, ipotecată etc.) de către titularul său, în lipsa unei stipulații contrare (de exemplu, o clauză de inalienabilitate valabilă sau o convenție de indiviziune). Alin. (2) instituie o prezumție legală relativă (juris tantum) de egalitate a cotelor-părți. Aceasta înseamnă că, în lipsa oricărei dovezi contrare, se prezumă că toți coproprietarii dețin cote-părți egale. Sarcina probei contrare revine părții care invocă o inegalitate. O particularitate importantă este că, atunci când bunul a fost dobândit printr-un act juridic (ex: contract de vânzare-cumpărare, donație), proba inegalității cotelor-părți nu poate fi făcută decât prin înscrisuri, consolidând importanța formei scrise ca mijloc de probă în dreptul civil.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.