Art. 613: Distanţa minimă pentru arbori

Art. 602 - Reglementarea relațiilor de vecinătate; Art. 603 - Exercitarea dreptului de proprietate; Art. 612 - Picătura streşinii; Art. 614 - Vederea directă; Art. 615 - Vederea oblică; Art. 616 - Distanța minimă la ferestre și deschideri; Art. 621 - Dreptul de a-şi îngrădi proprietatea; Art. 1357 - Răspunderea pentru prejudiciile cauzate

Articolul 613 din Codul Civil reglementează una dintre cele mai frecvente limitări legale ale dreptului de proprietate, impusă în interesul bunelor raporturi de vecinătate. Scopul principal al acestei dispoziții este prevenirea prejudiciilor și a inconvenientelor ce pot rezulta din amplasarea necorespunzătoare a vegetației (umbră excesivă, invazie radiculară, căderea de frunze și fructe, obstrucționarea vederii). Norma stabilește o distanță minimă de 2 metri de linia de hotar pentru sădirea arborilor, având un caracter supletiv, aplicându-se doar în lipsa unor prevederi contrare în lege, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului. Sunt exceptați de la această regulă arborii mai mici de 2 metri, plantațiile și gardurile vii. În cazul nerespectării distanței, proprietarul vecin beneficiază de o acțiune în justiție pentru a cere scoaterea sau tăierea arborilor la înălțimea cuvenită, cheltuielile revenind proprietarului care a plantat. O soluție importantă de auto-ajutorare este prevăzută la alin. (3), conferind proprietarului fondului vecin dreptul de a tăia rădăcinile sau ramurile care se întind pe proprietatea sa și de a păstra fructele căzute natural pe fondul său, fără a fi necesară o hotărâre judecătorească.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.