Art. 546: Bunurile principale şi bunurile accesorii

Art. 535 - Noțiunea de bun; Art. 545 - Bunurile corporale și necorporale; Art. 547 - Fructele naturale, civile și industriale; Art. 557 - Modurile de dobândire a dreptului de proprietate; Art. 881 - Efectele înscrierii; Art. 901 - Opozabilitatea față de terți; Art. 1272 - Conținutul contractului; Art. 1325 - Efectele nulității

Articolul 546 din Codul Civil reglementează distincția fundamentală între bunurile principale și cele accesorii, o clasificare esențială în materia dreptului de proprietate și a regimului juridic al bunurilor. Norma definește bunul accesoriu prin criteriul destinației sale stabile și exclusive în scopul întrebuințării economice a unui alt bun (principal). Se subliniază că această destinație comună, care creează legătura de accesorietate, poate fi stabilită doar de către proprietarul ambelor bunuri. Principiul cardinal statuat este 'accesorium sequitur principale', conform căruia bunul accesoriu urmează situația juridică a bunului principal, inclusiv în cazurile de înstrăinare sau grevare a acestuia, dacă părțile nu au stipulat altfel. Articolul consacră, de asemenea, o protecție importantă a terților, prevăzând că încetarea calității de bun accesoriu nu este opozabilă celor care au dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal și că transformarea unui bun în accesoriu nu poate aduce atingere drepturilor preexistente ale terților. Separarea temporară nu alterează calitatea de accesoriu. Această reglementare asigură coerența și stabilitatea circuitului civil, menținând unitatea juridică a ansamblurilor de bunuri.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.