Art. 538: Bunurile care rămân sau devin imobile

Art. 534 - Clasificarea bunurilor; Art. 535 - Bunurile imobile; Art. 536 - Bunurile imobile prin încorporare; Art. 537 - Bunurile imobile prin destinaţie; Art. 540 - Fructele şi produsele; Art. 541 - Cheltuielile făcute cu un bun; Art. 577 - Accesiunea imobiliară artificială

Articolul 538 din Codul Civil aduce clarificări esențiale cu privire la calificarea bunurilor în contextul dinamicii proprietății imobiliare, prin introducerea unor excepții și nuanțări la regulile generale de clasificare. Alineatul (1) reglementează situația materialelor sau părților componente care, deși separate fizic de un imobil, își păstrează caracterul de bun imobil. Aceasta se întâmplă atunci când detașarea este provizorie, iar bunurile sunt destinate a fi reîntrebuințate sau reintegrate în același imobil, păstrându-și forma. Exemple tipice includ cărămizile sau țiglele demontate temporar pentru reparații, care își mențin statutul de imobil, justificat de intenția de a le reintegra. Alineatul (2) abordează cazul materialelor care, deși sunt încă bunuri mobile din punct de vedere fizic, dobândesc statutul de bunuri imobile prin destinație. Această transformare are loc din momentul în care materialele sunt aduse și primesc o destinație certă și permanentă de a fi încorporate într-un imobil existent (de exemplu, pentru a înlocui elemente vechi) sau într-o construcție nouă. Această dispoziție anticipează efectele accesiunii imobiliare, bazându-se pe voința proprietarului de a afecta permanent aceste materiale imobilului. Astfel, articolul 538 consolidează principiul unității imobilului și al accesorium sequitur principale, prevenind incertitudinile juridice legate de schimbarea statutului bunurilor în timpul operațiunilor de construire, reparare sau demolare parțială.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.