(1)Părinţii exercită

împreună şi în mod egal autoritatea părintească.

(1

1

)În cazul părintelui care

beneficiază de consiliere judiciară, instanţa de tutelă

poate hotărî ca drepturile şi îndatoririle cu privire la bunurile

copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte. Când cel

ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanţa

de tutelă hotărăşte, în funcţie de împrejurări,

cu privire la continuarea exercitării autorităţii

părinteşti sau la instituirea tutelei asupra copilului acestuia;

dispoziţiile art. 507 alin. (2) rămân aplicabile.

(2)Faţă de terţii de

bună-credinţă, oricare dintre părinţi, care

îndeplineşte singur un act curent pentru exercitarea drepturilor şi

îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, este prezumat că are

şi consimţământul celuilalt părinte.