(1)Tatăl şi mama sunt
obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor,
asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia,
învăţătura şi pregătirea sa profesională.
(2)Dacă minorul are un venit
propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de
a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi
pregătirea sa profesională.
(3)Părinţii sunt
obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major,
dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea
acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
(4)În caz de neînţelegere,
întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi
modalităţile executării, precum şi contribuţia
fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de
tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 499 din Codul Civil reglementează una dintre cele mai importante obligații legale în dreptul familiei: obligația de întreținere a părinților față de copii. Aceasta este o obligație legală, personală și cu caracter alimentar. Alin. (1) stabilește caracterul solidar al obligației părinților de a întreține copilul minor, cuprinzând nu doar necesarul traiului (hrană, îmbrăcăminte, locuință), ci și cheltuielile aferente educației, învățăturii și pregătirii profesionale. Solidaritatea pasivă implică faptul că creditorul (copilul) poate cere întreținere de la oricare dintre părinți pentru întregul cuantum, urmând ca părintele care a plătit să aibă un drept de regres împotriva celuilalt. Alin. (2) clarifică situația minorului cu venituri proprii insuficiente, impunând totuși părinților obligația de a suplini diferența. Un aspect esențial introdus de noul Cod Civil prin alin. (3) este extinderea obligației de întreținere și pentru copilul major, cu condiția continuării studiilor (învățământ de zi, fără întreruperi nejustificate) și fără a depăși vârsta de 26 de ani, reflectând realitățile sociale și necesitatea asigurării formării profesionale complete. În final, alin. (4) atribuie instanței de tutelă competența de a stabili întinderea, felul și modalitățile executării obligației, precum și contribuția fiecărui părinte, în caz de neînțelegere, bazându-se pe un raport de anchetă psihosocială pentru a asigura respectarea interesului superior al copilului.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.