(1)Tatăl şi mama sunt

obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor,

asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia,

învăţătura şi pregătirea sa profesională.

(2)Dacă minorul are un venit

propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de

a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi

pregătirea sa profesională.

(3)Părinţii sunt

obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major,

dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea

acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

(4)În caz de neînţelegere,

întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi

modalităţile executării, precum şi contribuţia

fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de

tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.