Art. 479: Anularea adopţiei

Art. 451 - Noțiune adopție; Art. 452 - Consimțământul la adopție; Art. 453 - Acordul instanței de tutelă; Art. 473 - Revocarea adopției; Art. 1206 - Noțiunea și condițiile viciilor de consimțământ; Art. 1207 - Eroarea; Art. 1214 - Dolul; Art. 1216 - Violența; Art. 2517 - Termenul general de prescripție; Art. 2523 - Începutul prescripției dreptului la acțiune

Articolul 479 din Codul Civil reglementează expres cauzele și condițiile de exercitare a acțiunii în anularea adopției. Spre deosebire de revocarea adopției (reglementată de Art. 473), care operează pentru cauze ulterioare constituirii adopției și are un caracter excepțional, anularea vizează vicii care afectează validitatea consimțământului la momentul încheierii adopției. Alineatul (1) stabilește în mod exhaustiv viciile de consimțământ care pot duce la anulare: eroarea asupra identității adoptatului, dolul și violența. Este esențial de subliniat că nu orice eroare este cauză de anulare, ci doar cea care poartă asupra identității persoanei adoptate. Acțiunea în anulare poate fi formulată de orice persoană al cărei consimțământ la adopție a fost viciat. Alineatul (2) instituie un termen de prescripție dual: un termen relativ de 6 luni, care curge de la data descoperirii erorii sau a dolului, respectiv de la data încetării violenței, și un termen absolut de 2 ani de la data încheierii adopției. Acest termen absolut are rolul de a asigura stabilitatea relațiilor de familie și a actului de adopție, limitând perioada în care validitatea acestuia poate fi pusă în discuție, chiar dacă viciul de consimțământ a fost descoperit târziu.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.