Art. 432: Tăgada paternităţii de către pretinsul tată biologic
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternităţii sale faţă de copil.
(2)Dreptul la acţiune nu se prescrie în timpul vieţii tatălui biologic. Dacă acesta a decedat, acţiunea poate fi formulată de moştenitorii săi în termen de cel mult un an de la data decesului.
(3)Dispoziţiile art. 429 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Articole Conexe / Referințe
Art. 408 - Acțiunea în stabilirea paternității; Art. 411 - Proba paternității; Art. 415 - Efectele hotărârii judecătorești; Art. 423 - Prezumția de paternitate a soțului mamei; Art. 429 - Acțiunea în tăgada paternității (generală); Art. 429 alin. (3) - Tăgada paternității. Terți; Art. 430 - Cine poate introduce acțiunea în tăgada paternității (terți); Art. 431 - Termenul de exercitare a acțiunii în tăgada paternității; Art. 433 - Efectele hotărârii judecătorești de tăgadă a paternității; Art. 2500 - Noțiunea de prescripție extinctivă; Art. 2512 - Proba și prezumțiile
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 432 din Codul Civil reglementează o acțiune specială și excepțională în materia filiației, respectiv acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde a fi tatăl biologic al copilului. Spre deosebire de acțiunea clasică în tăgada paternității (reglementată de art. 429 C. civ.) care urmărește răsturnarea prezumției de paternitate a soțului mamei, acțiunea de la art. 432 C. civ. este inițiată de un terț, care nu este soțul mamei, și are ca scop atât înlăturarea paternității legale existente (presupuse sau stabilite față de altă persoană), cât și stabilirea concomitentă a paternității sale biologice. Condiția esențială de admisibilitate a acestei acțiuni este ca pretinsul tată biologic să facă dovada propriei sale paternități față de copil, ceea ce implică o inversare a sarcinii probei față de acțiunile obișnuite în tăgadă. Sub aspectul prescripției, dreptul la acțiune este imprescriptibil pe durata vieții pretinsului tată biologic, subliniind importanța alinierii situației juridice la realitatea biologică. Totuși, dacă acesta a decedat, acțiunea poate fi continuată de moștenitorii săi, dar într-un termen restrictiv de un an de la data decesului. Referirea la art. 429 alin. (3) C. civ. vizează aplicarea corespunzătoare a anumitor dispoziții procedurale sau substanțiale comune acțiunilor în tăgadă a paternității, cum ar fi opozabilitatea hotărârii judecătorești și efectele acesteia asupra statutului civil al copilului, și nu trebuie interpretată ca impunând un termen de prescripție pentru acțiunea pretinsului tată biologic în timpul vieții sale, având în vedere dispoziția expresă din alin. (2).
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol