Art. 416: Formele recunoaşterii

Art. 415 - Obiectul recunoaşterii; Art. 417 - Acţiunea în contestarea recunoaşterii; Art. 418 - Acţiunea în stabilirea filiaţiei; Art. 423 - Efectele recunoaşterii; Art. 282 - Actele de stare civilă; Art. 269 - Înscrisul autentic; Art. 1040 - Noţiune (Testament); Art. 1034 - Irevocabilitatea testamentului (Excepție); Art. 47 - Rudenia

Articolul 416 din Codul Civil reglementează formele solemne prin care poate fi realizată recunoașterea voluntară a copilului, stabilind astfel filiația. Recunoașterea este un act juridic unilateral, personal și solemn, iar respectarea strictă a formelor prevăzute de lege (declarația la SPCLEP, înscrisul autentic sau testamentul) este esențială pentru validitatea sa. Această solemnitate este menită să asigure certitudinea juridică a raporturilor de filiație. Alin. (2) impune o procedură specifică pentru înscrisul autentic, prevăzând transmiterea din oficiu a unei copii către serviciul de stare civilă competent pentru înregistrare, subliniind caracterul de ordine publică al actelor de stare civilă. Cel mai important principiu consacrat de acest articol este irevocabilitatea recunoașterii, statuat la alin. (3). Această caracteristică distinctivă prevalează chiar și în cazul recunoașterii făcute prin testament, deși testamentele sunt, în general, acte revocabile. Irevocabilitatea recunoașterii are rolul de a proteja stabilitatea statutului juridic al copilului și de a preveni incertitudinile sau abuzurile ulterioare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.