Art. 383: Numele de familie după căsătorie

Art. 282 - Numele de familie la căsătorie; Art. 375 - Desfacerea căsătoriei prin divorţ; Art. 378 - Acordul soţilor; Art. 396 - Interesul superior al copilului; Art. 400 - Copiii minori. Locuinţa copilului după divorţ; Art. 411 - Executarea hotărârii judecătoreşti privind stabilirea numelui; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile; Art. 2513 - Sarcina probei

Articolul 383 din Codul Civil reglementează regimul juridic al numelui de familie al soților după desfacerea căsătoriei prin divorț, stabilind o ordine a priorităților. Regula generală, în absența unei înțelegeri sau a unei decizii judecătorești contrare, impune revenirea la numele purtat anterior căsătoriei. Cu toate acestea, legea permite păstrarea numelui de familie dobândit prin căsătorie în două situații excepționale: fie pe baza acordului expres al soților, caz în care instanța de divorț ia act de această înțelegere; fie, în lipsa unui acord, prin încuviințarea instanței, dacă există motive temeinice, justificate de interesul propriu al unuia dintre soți sau, mai ales, de interesul superior al copilului. Această din urmă prevedere subliniază rolul activ al instanței în protejarea intereselor legitime în procesul de divorț, acordând o atenție deosebită stabilității și bunăstării minorilor. Doctrina subliniază că 'motivele temeinice' trebuie să fie circumstanțe serioase și obiective care să justifice excepția de la regula revenirii la numele anterior.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.