În cazul în care se adoptă

comunitatea convenţională, convenţia matrimonială se poate

referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

a)includerea

în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor

proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu

excepţia bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) şi c);

b)restrângerea

comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în

convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori,

după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu

excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);

c)obligativitatea

acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în

acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de

a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ

poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea

prealabilă a instanţei de tutelă;

d)includerea

clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau,

dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului

net al comunităţii;

e)modalităţi

privind lichidarea comunităţii convenţionale.