Art. 340: Bunurile proprii

Art. 339 - Bunurile comune; Art. 341 - Dovada calității de bun propriu; Art. 343 - Administrarea bunurilor comune; Art. 344 - Administrarea bunurilor proprii; Art. 345 - Actele de dispoziție asupra bunurilor comune; Art. 347 - Dreptul de a dispune de bunurile proprii; Art. 351 - Contribuția soților la cheltuielile căsătoriei; Art. 355 - Partajul bunurilor comune în timpul regimului comunității; Art. 357 - Încetarea comunității legale; Art. 367 - Regimul separației de bunuri; Art. 374 - Regimul comunității convenționale; Art. 1103 - Condițiile moștenirii; Art. 1118 - Felurile legatelor; Art. 1011 - Forma donației; Art. 547 - Noțiunea de fructe; Art. 548 - Categorii de fructe

Articolul 340 din Codul Civil stabilește o listă exhaustivă a categoriilor de bunuri care, prin natura lor sau prin modul de dobândire, rămân bunuri proprii ale fiecărui soț, chiar și în regimul comunității legale. Această enumerare derogă de la principiul comunității de bunuri, conform căruia bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, de regulă, comune. Rolul principal al acestui articol este de a delimita patrimoniul propriu al fiecărui soț de patrimoniul comun al soților. Cazurile prevăzute acoperă: a) bunurile dobândite prin liberalități (moștenire, legat, donație), cu excepția cazului în care dispunătorul a stipulat expres că vor fi comune; b) bunurile de uz personal, care prin destinație servesc exclusiv unui singur soț; c) bunurile profesionale, esențiale pentru exercitarea profesiei, cu excepția situației în care fac parte dintr-un fond de comerț comun; d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală, care sunt intrinsec legate de personalitatea creatorului; e) premiile și recompensele, precum și operele artistice sau științifice, care reflectă efortul individual; f) indemnizațiile de asigurare și despăgubirile pentru prejudicii materiale sau morale, care au un caracter personal reparatoriu; g) bunurile dobândite prin subrogație reală cu titlu particular, adică cele care înlocuiesc un bun propriu sau sunt obținute în schimbul acestuia, menținând caracterul de bun propriu al valorii inițiale; h) fructele bunurilor proprii, care urmează regimul juridic al bunului principal pe care îl produc. Aceste dispoziții sunt esențiale pentru gestionarea patrimonială în timpul căsătoriei și pentru partajul bunurilor la încetarea sau desfacerea acesteia.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.