(1)

La desfacerea

căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinţei

de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg,

beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi,

ţinând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de

culpa în desfacerea căsătoriei şi de posibilităţile

locative proprii ale foştilor soţi.

*) Prin Decizia nr.

7/2024

Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie admite sesizarea şi stabileşte

că, în interpretarea dispoziţiilor art. 324 alin. (1) şi (4) din

Codul civil, sintagma "până la data rămânerii definitive a hotărârii

de partaj" reprezintă momentul maxim până la care hotărârea

prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului

locuinţei conjugale la desfacerea căsătoriei îşi produce

efectele juridice, fără ca admisibilitatea acţiunii să fie

condiţionată de existenţa pe rolul instanţelor

judecătoreşti a unei cereri având ca obiect ieşirea din

indiviziune asupra aceleiaşi locuinţe.

(2)Soţul căruia i s-a

atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator să

plătească celuilalt soţ o indemnizaţie pentru acoperirea cheltuielilor

de instalare într-o altă locuinţă, cu excepţia cazului în

care divorţul a fost pronunţat din culpa exclusivă a acestuia

din urmă. Dacă există bunuri comune, indemnizaţia se poate

imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soţului căruia i s-a

atribuit beneficiul contractului de închiriere.

(3)Atribuirea beneficiului

contractului de închiriere se face cu citarea locatorului şi produce

efecte faţă de acesta de la data când hotărârea

judecătorească a rămas definitivă.

(4)

Prevederile alin.

(1)-(3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este

proprietatea comună a celor 2 soţi, atribuirea beneficiului

locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii

definitive a hotărârii de partaj.

*) Prin Decizia nr.

7/2024

Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie admite sesizarea şi stabileşte

că, în interpretarea dispoziţiilor art. 324 alin. (1) şi (4) din

Codul civil, sintagma "până la data rămânerii definitive a hotărârii

de partaj" reprezintă momentul maxim până la care hotărârea

prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului

locuinţei conjugale la desfacerea căsătoriei îşi produce

efectele juridice, fără ca admisibilitatea acţiunii să fie

condiţionată de existenţa pe rolul instanţelor

judecătoreşti a unei cereri având ca obiect ieşirea din

indiviziune asupra aceleiaşi locuinţe.

SUBSECŢIUNEA 3:Cheltuielile

căsătoriei