Art. 2660: Determinarea obiectivă a legii aplicabile

Art. 773 - Noțiunea de fiducie; Art. 774 - Obiectul fiduciei; Art. 775 - Condițiile de validitate; Art. 780 - Administrarea masei patrimoniale fiduciare; Art. 2557 - Domeniul de aplicare a dispozițiilor de drept internațional privat; Art. 2560 - Alegerea legii aplicabile; Art. 2563 - Lipsa alegerii legii aplicabile (regula generală); Art. 2658 - Legea aplicabilă fiduciei (dispoziție generală); Art. 2659 - Alegerea legii aplicabile fiduciei

Articolul 2660 din Codul Civil reglementează o situație fundamentală în dreptul internațional privat român, anume determinarea subsidiară a legii aplicabile instituției fiduciei. Această prevedere intervine în absența unei alegeri exprese a legii de către părți (autonomia de voință - $lex voluntatis$) sau, cu o importanță deosebită, în cazul în care legea aleasă nu recunoaște conceptul de fiducie (problemă de calificare sau de ordine publică internațională). Articolul consacră principiul conexiunii celei mai strânse, stabilind o serie de criterii de localizare, enumerate exemplificativ ('îndeosebi'), care permit identificarea statului cu care fiducia prezintă legăturile cele mai relevante. Aceste puncte de legătură vizează atât aspecte obiective (locul bunurilor, locul administrării), cât și subiective sau funcționale (reședința/sediul fiduciarului, scopul fiduciei și locul realizării acestuia), reflectând o abordare flexibilă, care permite instanței să pondereze importanța fiecărui criteriu în contextul speței concrete.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.