Art. 2640: Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale

Art. 2557 - Legea aplicabilă actului juridic; Art. 2558 - Autonomia de voință; Art. 2559 - Forma actului juridic; Art. 2560 - Capacitatea de a contracta; Art. 2561 - Conținutul actului juridic; Art. 2562 - Efectele actului juridic; Art. 2639 - Domeniul de aplicare al dispozițiilor prezentului capitol; Art. 2641 - Legea aplicabilă contractelor de consum; Art. 2642 - Legea aplicabilă contractelor individuale de muncă; Art. 2643 - Legea aplicabilă contractului de transport; Art. 2644 - Legea aplicabilă contractelor încheiate cu persoane fizice sau juridice române; Art. 2645 - Legea aplicabilă contractelor de asigurare

Articolul 2640 din Codul Civil stabilește o normă de conflict fundamentală în materia obligațiilor contractuale cu element de extraneitate, instituind o ierarhie a surselor de drept. Primordialitatea aparține reglementărilor dreptului Uniunii Europene, în special Regulamentului Roma I (Regulamentul (CE) nr. 593/2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale), care oferă reguli uniforme pentru determinarea legii aplicabile. În subsidiar, pentru situațiile neacoperite de legislația europeană, art. 2640 alin. (2) trimite la dispozițiile generale ale Codului Civil din Cartea a VII-a, dedicate dreptului internațional privat (ex: autonomia de voință a părților, legătura cea mai strânsă). Această trimitere este condiționată de absența unor convenții internaționale sau dispoziții speciale care ar prevala. Principiul esențial care guvernează determinarea legii aplicabile obligațiilor contractuale este 'lex contractus', ce implică fie alegerea expresă sau tacită a legii de către părți (autonomia de voință), fie determinarea acesteia pe baza unor criterii obiective în lipsa unei alegeri.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.