Art. 2639: Legea aplicabilă condiţiilor de formă

Art. 2557 - Domeniul de aplicare a legii române de drept internaţional privat; Art. 2561 - Calificarea; Art. 2562 - Norma de trimitere şi retrimiterile; Art. 2563 - Determinarea conţinutului legii străine; Art. 2566 - Ordinea publică de drept internaţional privat şi bunele moravuri; Art. 2568 - Frauda la lege; Art. 2635 - Legea aplicabilă contractului; Art. 2636 - Alegerea legii aplicabile; Art. 2638 - Domeniul de aplicare a legii contractului; Art. 2640 - Reguli speciale pentru forma contractelor la distanţă; Art. 1242 - Forma contractului; Art. 1244 - Forma solemnă; Art. 1245 - Neîndeplinirea cerinței formei solemne sau a formei cerute pentru probă

Articolul 2639 din Codul Civil, parte a reglementării dreptului internațional privat, stabilește principiile privind legea aplicabilă condițiilor de formă ale actelor juridice. Regula generală, stipulată la alin. (1), impune aplicarea legii care cârmuiește fondul actului (lex causae), asigurând coerența între substanța și forma acestuia. Alin. (2) introduce o flexibilitate semnificativă, în spiritul principiului favor negotii sau favor validitatis, permițând ca un act să fie considerat valabil din punct de vedere formal dacă îndeplinește condițiile impuse de una dintre următoarele legi alternative: legea locului unde a fost întocmit (lex loci actus), legea cetățeniei sau reședinței obișnuite a persoanei care l-a consimțit, sau legea aplicabilă conform normelor de drept internațional privat ale autorității care examinează validitatea actului (lex fori). Această pluralitate de opțiuni facilitează recunoașterea actelor juridice în context transfrontalier. Cu toate acestea, alin. (3) instituie o limitare esențială: în cazul în care legea fondului impune o anumită formă solemnă sub sancțiunea nulității absolute (ad validitatem), nicio altă lege alternativă menționată la alin. (2) nu poate înlătura această cerință imperativă. Această dispoziție protejează ordinea publică internă și asigură respectarea cerințelor formale esențiale pentru anumite categorii de acte juridice de importanță majoră, indiferent de locul încheierii lor.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.