Art. 2635: Legea aplicabilă formei testamentului

Art. 6 - Aplicarea în timp a legii civile; Art. 2560 - Legea aplicabilă formei actului juridic; Art. 2633 - Legea aplicabilă moștenirii; Art. 2634 - Moștenirea deschisă în străinătate; Art. 1041 - Formele testamentului; Art. 1042 - Testamentul olograf; Art. 1043 - Testamentul autentic; Art. 1044 - Testamentul privilegiat; Art. 1051 - Revocarea expresă; Art. 1052 - Revocarea tacită; Art. 1054 - Modificarea testamentului; Art. 2639 - Legea aplicabilă capacității de a testa și de a primi liberalități

Articolul 2635 din Codul Civil reprezintă o normă de conflict specifică, dedicată determinării legii aplicabile formei testamentului în situațiile cu element de extraneitate. Acest articol este o aplicație a principiului *favor testamenti* (favorizarea validității testamentului), oferind o pluralitate de puncte de legătură alternative. Spre deosebire de regula generală *locus regit actum* (consacrată de Art. 2560 C.civ. pentru forma actelor juridice), Art. 2635 extinde considerabil opțiunile pentru recunoașterea valabilității formale a unui testament. Astfel, testamentul (inclusiv modificările sau revocările sale) va fi considerat valabil din punct de vedere formal dacă respectă condițiile impuse de oricare dintre legile indicate, aplicabile fie la momentul întocmirii/modificării/revocării actului, fie la data decesului testatorului. Punctele de legătură enumerate (legea națională, legea reședinței obișnuite, legea locului întocmirii actului, legea situației imobilului - pentru bunurile imobile - și legea instanței/organului care îndeplinește procedura succesorală) vizează maximizarea șanselor de validare a voinței testatorului, evitând situațiile de invalidare pur formală în context transfrontalier.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.