(1)Filiaţia copilului din

căsătorie se stabileşte potrivit legii care, la data când s-a

născut, cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei

părinţilor săi.

(2)Dacă, înainte de

naşterea copilului, căsătoria părinţilor a încetat sau

a fost desfăcută, se aplică legea care, la data încetării

sau desfacerii, îi cârmuieşte efectele.

(3)Legea arătată se

aplică, de asemenea, tăgăduirii paternităţii copilului

născut din căsătorie, precum şi dobândirii numelui de

către copil.