(1)Convenţia de alegere a legii

aplicabile regimului matrimonial se poate încheia fie înainte de celebrarea

căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei, fie în

timpul căsătoriei.

(2)Condiţiile de formă ale

convenţiei de alegere a legii aplicabile sunt cele prevăzute fie de

legea aleasă pentru a guverna regimul matrimonial, fie de legea locului

încheierii convenţiei de alegere. În toate cazurile, alegerea legii

aplicabile trebuie să fie expresă şi constatată printr-un

înscris semnat şi datat de soţi sau să rezulte în mod

neîndoielnic din clauzele unei convenţii matrimoniale. Când legea

română este aplicabilă, trebuie respectate exigenţele de

formă stabilite de aceasta pentru validitatea convenţiei

matrimoniale.

(3)Soţii pot alege oricând o

altă lege aplicabilă regimului matrimonial, cu respectarea

condiţiilor prevăzute la alin. (2). Legea nouă produce efecte

numai pentru viitor, dacă soţii nu au dispus altfel, şi nu poate

prejudicia, în niciun caz, drepturile terţilor.