Art. 2580: Legea aplicabilă statutului organic

Art. 187 - Sediul persoanei juridice; Art. 195 - Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice; Art. 2579 - Legea naţională a persoanei juridice; Art. 2581 - Competenţa instanţelor române în materia persoanelor juridice de drept privat; Art. 2582 - Recunoaşterea persoanelor juridice străine; Art. 2583 - Sediu principal în străinătate şi sedii secundare în România; Art. 2584 - Sediul secundar fără personalitate juridică

Articolul 2580 din Codul Civil reglementează, în cadrul dreptului internațional privat, legea aplicabilă statutului organic al persoanei juridice și al entităților sale secundare (sucursale și filiale). Norma consacră principiul lex societatis, conform căruia statutul intern al unei persoane juridice (ce include aspecte precum înființarea, organizarea, funcționarea organelor, capacitatea, dizolvarea și lichidarea) este guvernat de legea sa națională. Această lege națională este, la rândul său, determinată conform Art. 2579, în general, de sediul real și efectiv al persoanei juridice. Alin. (2) stabilește că statutul organic al sucursalei este supus legii naționale a persoanei juridice care a înființat-o. Aceasta subliniază caracterul unitar al persoanei juridice, sucursala neavând o personalitate juridică distinctă, ci reprezentând o simplă extensie a entității principale, chiar dacă operează într-o altă țară. Alin. (3) face o distincție esențială în cazul filialei. Întrucât filiala constituie o persoană juridică de sine stătătoare, cu personalitate juridică proprie, statutul său organic este cârmuit de legea statului pe al cărui teritoriu și-a stabilit propriul sediu. Această reglementare consacră independența juridică a filialei față de persoana juridică mamă, chiar dacă există o relație de control sau dependență economică.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.