Art. 2577: Drepturile inerente fiinţei umane

Art. 5 - Aplicarea generală şi obligatorie a legii civile; Art. 2557 - Dreptul internaţional privat; Art. 2573 - Legea aplicabilă statutului personal; Art. 2574 - Legea naţională a persoanei fizice; Art. 2575 - Schimbarea legii naţionale; Art. 2576 - Legea aplicabilă numelui şi domiciliului; Art. 2578 - Condiţiile de validitate ale actelor juridice

Articolul 2577 din Codul Civil este o normă de drept internațional privat care stabilește legea aplicabilă în determinarea existenței și conținutului drepturilor inerente ființei umane. Aceste drepturi, subsumate adesea conceptului de drepturi ale personalității (dreptul la viață, la integritate fizică și morală, la nume, la onoare, la reputație etc.), sunt considerate esențiale pentru individualitatea și demnitatea umană. Regula de conflict impune aplicarea legii naționale (lex patriae) a persoanei fizice, adică legea statului a cărui cetățenie o are persoana în cauză. Această soluție este în concordanță cu principiul stabilit în Art. 2573 și Art. 2574, care guvernează statutul personal al individului. Prin urmare, chiar dacă o persoană se află pe teritoriul unui stat străin, recunoașterea și întinderea drepturilor sale inerente sunt determinate de legea sa națională, asigurând o coerență a statutului personal independent de locația fizică.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.