(1)Termenele de decădere nu
sunt supuse suspendării şi întreruperii, dacă prin lege nu se
dispune altfel.
(2)Cu toate acestea, forţa
majoră împiedică, în toate cazurile, curgerea termenului, iar
dacă termenul a început să curgă, el se suspendă,
dispoziţiile art. 2.534 alin. (1) fiind aplicabile în mod
corespunzător. Termenul de decădere nu se socoteşte însă
împlinit decât după 5 zile de la data când suspendarea a încetat.
(3)De asemenea, atunci când
realizarea dreptului presupune exercitarea unei acţiuni în justiţie,
termenul este întrerupt pe data introducerii cererii de chemare în
judecată sau de arbitrare ori de punere în întârziere, după caz,
dispoziţiile privitoare la întreruperea prescripţiei fiind aplicabile
în mod corespunzător.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 2548 din Codul Civil statuează principiul general al rigidității termenelor de decădere, conform căruia acestea, spre deosebire de termenele de prescripție extinctivă, nu sunt supuse cauzelor de suspendare și întrerupere. Rațiunea legiuitorului este de a asigura o celeritate sporită în exercitarea anumitor drepturi și de a sancționa inacțiunea titularului, prin stingerea dreptului subiectiv civil sau a acțiunii în justiție aferente. Totuși, textul normativ prevede excepții esențiale de la această regulă strictă. Prima excepție este cea legală, permițând legiuitorului să deroge expres prin norme speciale de la acest regim. A doua excepție privește forța majoră, care, în toate cazurile, fie împiedică inițierea curgerii termenului de decădere, fie îl suspendă dacă acesta a început deja. În acest caz, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 2534 alin. (1) C. civ. privind suspendarea prescripției pentru forța majoră, iar după încetarea evenimentului, termenul nu se consideră împlinit decât după un interval de 5 zile, destinat să ofere titularului dreptului posibilitatea de a acționa. A treia excepție vizează situațiile în care realizarea dreptului depinde de exercitarea unei acțiuni în justiție sau de arbitrare ori de punerea în întârziere. În aceste cazuri, termenul de decădere este întrerupt, aplicându-se, prin analogie, dispozițiile referitoare la întreruperea prescripției. Această excepție atenuează rigorile decăderii, recunoscând diligența titularului dreptului manifestată prin inițierea unei proceduri judiciare sau pre-judiciare.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.