Art. 2547: Aplicarea regulilor de la prescripţie

Art. 2500 - Noțiunea de prescripție extinctivă; Art. 2501 - Efectele prescripției; Art. 2543 - Termenul de decădere legal; Art. 2544 - Calificarea termenelor de decădere; Art. 2545 - Regulile aplicabile termenelor de decădere; Art. 2546 - Termenele legale și convenționale de decădere; Art. 1272 - Conținutul contractului

Articolul 2547 din Codul Civil instituie o regulă fundamentală de interpretare și calificare a termenelor, operând o prezumție 'juris tantum' în favoarea prescripției extinctive. Conform acestui text, în absența unei mențiuni legale sau convenționale 'neîndoielnice' care să califice un anumit termen ca fiind de decădere (preclusiv), se vor aplica regulile specifice prescripției. Rațiunea acestei dispoziții rezidă în caracterul drastic al termenelor de decădere, care duc la stingerea dreptului subiectiv civil însuși, independent de culpa titularului său, spre deosebire de prescripție care stinge doar acțiunea în justiție, lăsând dreptul substanțial intact ca obligație naturală. Această prevedere subliniază necesitatea unei voințe clare și lipsite de echivoc din partea legiuitorului sau a părților contractante pentru a institui un termen de decădere, protejând astfel titularul dreptului de o sancțiune mai severă. În practică, instanțele vor trebui să examineze cu atenție formularea actului normativ sau a convenției pentru a determina dacă intenția de a institui un termen de decădere este manifestă și lipsită de orice îndoială.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.