Art. 2535: Beneficiul suspendării prescripţiei

Art. 2512 - Proba şi prezumţiile; Art. 2517 - Începutul prescripţiei; Art. 2521 - Prescripția dreptului la acțiune; Art. 2529 - Întreruperea prescripţiei; Art. 2531 - Cauzele de suspendare a prescripţiei; Art. 2532 - Suspendarea între soți; Art. 2533 - Suspendarea în cazul drepturilor celui lipsit de capacitate de exerciţiu; Art. 2534 - Suspendarea în cazul imposibilității de a acționa din cauze de forță majoră; Art. 2536 - Efectele suspendării

Articolul 2535 din Codul Civil reglementează principiul relativității beneficiului suspendării prescripției. Conform acestuia, doar partea care a fost efectiv împiedicată să efectueze acte de întrerupere a prescripției poate invoca suspendarea. Rațiunea din spatele acestei norme rezidă în caracterul personal al cauzelor de suspendare și în necesitatea existenței unui obstacol real, independent de voința creditorului, care să-l fi pus în imposibilitatea de a acționa. Doctrina subliniază că această prevedere întărește ideea că suspendarea nu operează automat în beneficiul oricui, ci este legată de circumstanțe specifice care afectează capacitatea unei anumite părți de a-și exercita drepturile. Excepția finală a articolului ('afară de cazul în care prin lege se dispune altfel') permite legiuitorului să stabilească situații în care beneficiul suspendării poate fi invocat și de alte părți sau în condiții diferite, derogând de la regula generală. Prin urmare, chiar dacă efectul suspendării operează _erga omnes_ (împotriva tuturor), invocarea sa este, în principiu, personală.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.