Art. 2507: Renunţarea la prescripţie
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
Nu se poate renunţa la
prescripţie cât timp nu a început să curgă, dar se poate
renunţa la prescripţia împlinită, precum şi la beneficiul
termenului scurs pentru prescripţia începută şi neîmplinită.
Articole Conexe / Referințe
Art. 6 - Aplicarea legii civile; Art. 11 - Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri; Art. 1240 - Actul juridic unilateral; Art. 2500 - Noțiunea și funcția prescripției; Art. 2501 - Domeniul de aplicare al prescripției extinctive; Art. 2502 - Inadmisibilitatea renunțării la prescripția neîncepută; Art. 2508 - Condiţiile renunţării; Art. 2509 - Efectele renunţării; Art. 2510 - Renunţarea de către codebitori; Art. 2511 - Renunţarea la prescripţie în raport cu terţii; Art. 2512 - Proba şi prezumţiile; Art. 2533 - Suspendarea cursului prescripției; Art. 2537 - Întreruperea cursului prescripției
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 2507 din Codul Civil reglementează condițiile de valabilitate ale renunțării la beneficiul prescripției extinctive, distingând între diversele stadii ale acesteia. În mod fundamental, nu se poate renunța la prescripție înainte ca termenul acesteia să fi început să curgă, o interdicție bazată pe considerente de ordine publică și pe caracterul imperativ al termenelor de prescripție. Aceasta înseamnă că o persoană nu poate, prin voința sa, să modifice regimul legal al prescripției înainte ca dreptul la acțiune să se fi născut și termenul să fi început să curgă. În contrast, articolul permite renunțarea la o prescripție deja împlinită. Această renunțare acționează ca o confirmare tacită sau expresă a obligației naturale, transformând-o într-o obligație civilă perfectă, susceptibilă de executare silită. De asemenea, este permisă renunțarea la beneficiul termenului scurs pentru o prescripție începută dar neîmplinită. Această renunțare are ca efect fie întreruperea prescripției, cu reluarea unui nou termen complet, fie validarea perioadei deja trecute, în sensul că debitorul nu va mai putea invoca timpul scurs până la momentul renunțării. Renunțarea la prescripție este un act juridic unilateral, de dispoziție, ce necesită capacitatea de a înstrăina bunurile și de a dispune de dreptul la acțiune, iar efectele sale nu pot prejudicia terții.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol