Art. 2491: Cheltuielile de conservare

Art. 948 - Cheltuielile necesare, utile şi voluptuare; Art. 1635 - Cheltuielile restituirii; Art. 1658 - Obligațiile de conservare la depozit; Art. 2387 - Cheltuielile de conservare ale bunului dat în gaj; Art. 2490 - Exercitarea dreptului de retenție

Articolul 2491 din Codul Civil statuează o obligație legală a debitorului de a restitui creditorului cheltuielile efectuate pentru conservarea bunului. Această normă se înscrie în logica juridică a accesorialității și a protecției garanțiilor reale. Cheltuielile de conservare sunt, prin natura lor, cheltuieli necesare, având ca scop menținerea integrității și valorii bunului, fapt ce profită în ultimă instanță debitorului și, indirect, siguranței creanței creditorului. Principiul subiacent este acela că cel care profită de pe urma unui act de conservare trebuie să suporte și costurile aferente. Această dispoziție este o aplicație specifică a principiului general conform căruia îmbogățirea fără justă cauză este prohibită și, totodată, o consecință a raportului juridic existent între debitor și creditor în privința bunului supus garanției sau, după caz, bunului aflat în posesia creditorului în temeiul unui alt raport juridic. Obligația de restituire acoperă inclusiv cheltuielile judiciare necesare pentru conservarea bunului, în măsura în care acestea sunt rezonabile și proporționale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.