Art. 2384: Clauzele de inalienabilitate
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Actele de dispoziţie asupra
imobilului ipotecat sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul
cunoaşte stipulaţia din contractul de ipotecă ce interzice
asemenea acte sau declară că încheierea lor este echivalentă cu
neîndeplinirea obligaţiei.
(2)Clauzele care impun debitorului
plata anticipată şi imediată la cerere a obligaţiei
garantate sau plata vreunei alte obligaţii prin faptul constituirii unei
alte garanţii asupra aceluiaşi bun se consideră nescrise.
Articole Conexe / Referințe
Art. 627 - Clauza de inalienabilitate; Art. 628 - Condițiile clauzei de inalienabilitate; Art. 629 - Efectele clauzei de inalienabilitate; Art. 2343 - Noțiunea ipotecii; Art. 2379 - Efectele ipotecii față de terți; Art. 2380 - Conservarea bunului ipotecat; Art. 2383 - Imobilele ce pot fi ipotecate; Art. 13 - Abuzul de drept; Art. 1255 - Obiectul contractului; Art. 1270 - Forța obligatorie a contractului; Art. 1272 - Conținutul contractului
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 2384 din Codul Civil instituie o derogare importantă de la regulile generale privind clauzele de inalienabilitate, specifice în materia ipotecii imobiliare. Paragraful (1) statuează valabilitatea actelor de dispoziție (e.g., vânzare, constituire a unei alte ipoteci) asupra imobilului ipotecat, chiar dacă contractul de ipotecă ar conține clauze care le interzic sau le asimilează cu o neîndeplinire a obligației. Această dispoziție protejează fluiditatea circuitului civil și buna-credință a terților dobânditori, limitând efectele clauzelor de inalienabilitate în materia garanțiilor reale. Creditorul ipotecar nu poate invoca o astfel de clauză pentru a anula actul de dispoziție al debitorului, ci va trebui să își valorifice drepturile prin alte mijloace (e.g., exigibilitatea anticipată a creanței). Paragraful (2) sancționează cu nulitatea absolută ('se consideră nescrise') clauzele care impun debitorului plata anticipată și imediată a obligației garantate sau a oricărei alte obligații, doar pe motivul constituirii unei noi garanții (e.g., o a doua ipotecă) asupra aceluiași bun. Această prevedere este menită să apere libertatea debitorului de a-și gestiona patrimoniul și de a obține finanțări suplimentare, împiedicând creditorul inițial să exercite un control excesiv asupra bunului ipotecat și să blocheze accesul la credit. Principiul este că proprietarul are dreptul de a greva bunul său cu mai multe ipoteci succesive, respectând rangul ipotecilor.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol