Art. 2343: Noţiune

Art. 557 - Drepturi reale principale şi accesorii; Art. 2322 - Dispoziţii generale (Garanțiile reale); Art. 2323 - Cauze de preferinţă; Art. 2324 - Principiul specialităţii; Art. 2325 - Indivizibilitatea garanţiilor reale; Art. 2344 - Obiectul ipotecii; Art. 2345 - Caracterele ipotecii; Art. 2353 - Noţiunea (ipotecă mobiliară); Art. 2386 - Noţiune (ipotecă imobiliară); Art. 1164 - Noţiunea de obligaţie; Art. 1516 - Noţiunea de executare silită

Articolul 2343 din Codul Civil oferă definiția fundamentală a ipotecii, consacrând-o ca un *drept real*. Această calificare este esențială, deoarece conferă creditorului ipotecar un *drept de urmărire* (ius persequendi), permițându-i să urmărească bunul grevat, indiferent în mâinile cui s-ar afla, și un *drept de preferință* (ius praeferendi), asigurându-i prioritate în satisfacerea creanței sale din valoarea bunului, în fața altor creditori. Prin însăși natura sa, ipoteca este un *drept accesoriu*, a cărui existență depinde de o obligație principală pe care o garantează, urmând principiul „accesorium sequitur principale”. Obiectul ipotecii poate fi atât un bun mobil, cât și un bun imobil, ceea ce diferențiază cele două mari categorii de ipoteci reglementate de Codul Civil: ipoteca mobiliară și ipoteca imobiliară. Această dispoziție liminară subliniază funcția de garanție reală a ipotecii în circuitul civil, oferind siguranță juridică în executarea obligațiilor și protejând interesele creditorului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.