Art. 2337: Stingerea privilegiilor

Art. 1614 - Plata; Art. 1629 - Compensația; Art. 1633 - Confuziunea; Art. 1636 - Novația; Art. 1640 - Remiterea de datorie; Art. 1645 - Imposibilitatea fortuită de executare; Art. 1647 - Prescripția extinctivă; Art. 2321 - Privilegiile; Art. 2343 - Stingerea ipotecii; Art. 2387 - Stingerea garanției reale mobiliare; Art. 2480 - Stingerea drepturilor reale

Articolul 2337 din Codul Civil consacră principiul accesorium sequitur principale în materia privilegiilor, stabilind regula generală conform căreia aceste garanții reale se sting odată cu obligația principală pe care o garantează. Privilegiul, fiind un drept accesoriu, are o existență juridică dependentă de creanța pe care o securizează. Prin urmare, orice mod de stingere a obligației garantate (precum plata, novația, compensația, confuziunea, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare sau prescripția extinctivă) va atrage, în lipsa unei dispoziții legale contrare, și stingerea privilegiului. Excepția prevăzută de sintagma 'dacă prin lege nu se prevede altfel' permite legiuitorului să instituie, în cazuri particulare, reguli derogatorii care să asigure supraviețuirea privilegiului chiar și după stingerea formală a obligației, de regulă pentru perioade scurte sau în condiții expres determinate, necesare finalizării anumitor proceduri juridice.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.