(1)Scrisoarea de confort este acel

angajament irevocabil şi autonom prin care emitentul îşi asumă o

obligaţie de a face sau de a nu face, în scopul susţinerii unei alte

persoane, denumită debitor, în vederea executării obligaţiilor

acesteia faţă de un creditor al său. Emitentul nu va putea opune

creditorului nicio apărare sau excepţie derivând din raportul

obligaţional dintre creditor şi debitor.

(2)În cazul în care debitorul nu

îşi execută obligaţia, emitentul scrisorii de confort poate fi

obligat numai la plata de daune-interese faţă de creditor, şi

numai dacă acesta din urmă face dovada că emitentul scrisorii de

confort nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată prin scrisoarea de

confort.

(3)Emitentul scrisorii de confort

care a căzut în pretenţii faţă de creditor are drept de

regres împotriva debitorului.

TITLUL XI:Privilegiile şi

garanţiile reale

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale